Follow Us
Secretia nazala
Secretia nazala se recolteaza pentru depistarea portajului de Stafilococcus aureus. Se sterg pe rand ambele cavitati nazale anterioare cu tampon steril. Se urmaresc coloniile manito-pozitive pe mediul Chapman. Se efectueaza antibiograma dar si antifungigrama atunci cand se dezvolta colonii de fungi.
Biolog principal
Ecaterina Kovacs
Hello World !
Lorem ipsum dolor amet laboris consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Duis aute irure dolor in reprehenderit.At vero eos et accusamus et iusto odio dignissimos ducimus qui blanditiis praesentium voluptatum.
At vero eos et accusamus et iusto odio dignissimos ducimus qui blanditiis praesentium voluptatum deleniti atque corrupti quos dolores et quas molestias excepturi sint occaecati cupiditate non provident, similique sunt in culpa qui officia deserunt mollitia animi, id est laborum et dolorum fuga. Et harum quidem rerum facilis est et expedita distinctio.
Nam libero tempore, cum soluta nobis est eligendi optio cumque nihil impedit quo minus id quod maxime placeat facere possimus, omnis voluptas assumenda est, omnis dolor repellendus. Temporibus autem quibusdam et aut officiis debitis aut rerum necessitatibus saepe eveniet ut et voluptates repudiandae sint et molestiae non recusandae.
Exudatul faringian (SNF)
Exudatul faringian se recoltează pentru diagnosticul faringitelor si al anginelor streptococice si fungice si depistarea unui portaj (Streptococ pyogen, Corynebacterium difteriae). Recoltarea se face înainte sau la 3-4 ore de la toaleta gurii . Se sterge ferm peretele posterior al faringelui si amigdalele cu un tampon steril. Examinarea se face în max 3 ore de la recoltare, altfel trebuie folosit un mediu de transport. Se descarcă tamponul pe mediu cu geloză sânge eventual si pe mediu Picke – pentru streptococi, în mediu Chapman pentru stafilococi manito-pozitivi si pe Sabouraud pentru candida. După incubare la 37°C timp de 24 ore sau 48 ore pentru fungi se va urmări prezenta coloniilor mici, de tip S, cu zonă largă de hemoliză β si se continuă identificarea grupei prin testarea la bacitracină (pentru grupul A) si latexaglutinare pentru încadrarea în celelalte grupe Lancefield (A, B, C, D, F, G). Nu este necesară efectuarea antibiogramei pentru streptococi hemolitici de grup A decât în caz de alergie a pacientului fată de penicilină. Prezenta de colonii mari de tip S, pigmentate, β-hemolitice pe geloză sânge si cresterea coloniilor manito-pozitive (galbene pe mediul Chapman) indică suspiciunea de Staphilococcus aureus. Se confirmă prin testul coagulazei (stafilococii patogeni sunt coagulazo-pozitivi). Prezenta coloniilor mici, cenusii, fara hemoliză (enterococi), a coloniilor mari, mucoase (Klebsiella), a coloniilor cenusii, cu hemoliza clara si eventual luciu metalic (Pseudomonas aeruginosa) semnifica o disbacterioza orofaringiana si nu are relevanta clinica decat în situatia unei debilitati imunitare. Cresterea abundenta a coloniilor de tip S, mari, cremoase pe mediul Sabouraud indica o candidoza bucala. Candida albicans se identifica pe medii cromogene si prin testul filamentarii rapide (cateva colonii se incubeaza în ser uman sau de iepure, dupa 4 ore se urmareste la microscop aparitia unor prelungiri filamentoase (germ tubes). Se indica testarea sensibilitatii la antimicotice.
Biolog principal,
Ecaterina Kovacs
Schema diagnosticului microbiologic
SCHEMA DIAGNOSTICULUI MICROBIOLOGIC
Laboratorul clinic HUMANAMED oferă servicii complexe de microbiologie care vin în ajutorul medicului în diagnosticul si tratamentul numeroaselor afectiuni cauzate de bacterii si fungi.
Produsul patologic recoltat fie în cabinetul de specialitate fie în laborator va fi supus unor examene directe: examen macroscopic sau/si /examen microscopic (preparat nativ și colorat cu albastru de metil, Gram, Giemsa etc). Acestora li se adauga examene complexe care duc la izolarea si identificarea germenului considerat agentul etiologic al infectiei, evidentierea antigenelor bacteriene si sensibilitatea la antibiotice, chimioterapice si antimicotice. Pentru anumiti agenti, schema de diagnostic poate fi completată cu dozarea anticorpilor specifici în sângele bolnavilor si a antigenelor specifice din anumite produse patologice (antigen Helicobacter Pylori).
Obtinerea unui rezultat corect impune respectarea următoarelor reguli preanalitice:
-prelevarea se face înainte instituirii tratamentului antimicrobian sau antifungic;
-se folosesc recipiente curate si sterilizate pentru a preveni contaminarea produselor (se indică utilizarea recipientelor tipizate de la farmacii sau laborator);
-recoltarea să fie corect efectuată pentru a preîntâmpina contaminarea în timpul recoltării;
-produsul să fie corect etichetat si transportat la laborator în cel mai scurt timp de preferintă pe mediu de transport.
Produsele patologice care pot fi examinate în laboratorul de bacteriologie Humanamed sunt: exudat faringian (SNF), secretie nazală, secretie otica, secretie conjunctivală, secretie vaginală, secretie uretrală, urocultură, coprocultură, leziuni tegumentare, scuame unghiale, fire de păr. Interpretarea rezultatelor culturilor se va face în contextul examenului clinic si al altor investigatii de către medicul curant.
Este important de stiut că organismul uman este populat de numerosi germeni rezidenti sau tranzitorii fără a cauza îmbolnăviri la persoane imunocompetente. Instituirea unui tratament antibacterian, antimicotic, este necesar doar dacă germenul izolat este considerat ca fiind agentul etiologic al infectiei.
Diagnosticul unei infectii bacteriene sau virale va tine cont si de alte teste cum ar fi: Hemoleucograma, VSH, ASLO, CRP, teste serologice de identificare a anticorpilor specifici.
Medicatia nejustificată cu antibiotice si antimicotice duce la distrugerea florei normale si implicit scăderea rezistentei fată de agentii patogeni. Tratamentul trebuie să fie instituit conform antibiogramei pentru a se evita cresterea rezistentei agentilor patogeni fată de antibiotice.
Biolog principal,
Ecaterina Kovacs
Strategii in conducerea terapiei cu anticoagulante
STRATEGII IN CONDUCEREA TERAPIEI CU ANTICOAGULANTE,
Tratament-cu-anticoagulant
Medicamentele anticoagulante previn formarea si extensia cheagului.Medicamentele antiagregante plachetare intervin in activitatea trombocitelor, iar medicatia trombolitica dizolva trombii existenti.
Din cadrul medicatiei anticoagulante se disting Heparina standard si fractionata si antivitamine K dicumarinice. Antiagregantele ce interfereaza cu activitatea trombocitelor sunt folosite pe scara larga sub forma de Aspirina,Clopidogrel,iar medicatia trombolitica sub forma Streptochinazei sau Urokinazei.
In terapia cu anticoagulante sunt inclusi de obicei pacientii cu riscuri trombembolice,profilactic sau therapeutic in : tromboza venoasa,embolie pulmonara,embolie cardiaca,complicatii trombembolice din fibrilatia atriala,valvulopatii mitrale,dupa infarct miocardic,accident vascular cerebral,embolie sistemica.
Efectele adverse ale terapiei ci ACO trebuiesc bine cunoscute de pacienti pentru a le putea identifica in timp util. Cele mai frecvente sunt: hemoragii digestive,accidente vasculare cerebrale,hemoragii urogenitale,greata varsaturi,reactii alergice cutanate.
Factorii ce influenteaza riscul hemoragic sunt:
– Intensitatea anticoagularii
– Boli associate
– Medicamente associate
– Varsta
– Calitatea menagementului therapeutic
La varstnici exista particularitati legate de un risc hemoragic crescut prin sensibilitate crescuta la doze uzuale,asocierea unor comorbiditati,interactiuni medicamentoase,risc crescut de sangerare asociat varstei.
Eficacitatea anticoagularii se monitorizeaza prin valoarea INR:
-tratament subdozat-eficacite scazuta la valori INR sub 2
-ineficient<1,5
-tratament supradozat cu siguranta compromisa la INR>4
-tinta terapeutica este situate in intervalul 2-3 pentru majoritatea situatiilor,exceptie protezele valvulare mecanice si anumite tromboze unde intervalul INR optim este intre 2,5-3,5
Monitorizarea INR se va face diferentiat.
-Inainte de initierea tratamentului
-zilnic pana la INR tinta
-urmarirea stabilitatii la 2 zile
-monitorizare saptamanala in prima luna
-monitorizare lunara sau ori de cate ori se considera necesitate reajustarii dozelor sau la asocierea unor medicamente ce potenteaza efectul anticoagulant.
Pacientul va fi riguros instruit asupra efectelor secundare hemoragice,asupra precautilor impuse de tratamente asociate si asupra regimului alimentar avand in vedere ca sunt alimente care pot modifica raspunsul la terapia ACO
Medicamente ce potenteaza efectul ACO:
-Acetaminofen
-Aspirina
-Acid nalidixic
-Amiodarona
-Antidiabetice orale
-Cefalosporinele
-Chinidina
-Cimetidina
-Ciprofloxacin
-clofibrat
-Cloralfibrat
-Cotrimazol
-Disopiramida
-Disulfiram
-Eritromicina
-Fenilbutazona
-Fenitoin
-Fluorouracil
-Fluconazol
-Heparina
-Indometacin
-Itraconazol
-Ketoprofen
-Lovastatin
-Metronidazol
-Miconazol
-Norfloxacin
-Omeprazol
-Piroxicam
-Propranolol
-Salicilati topici
-Steroizi anabolizanti
-Tamoxifen
-Tetraciclina
-Vaccine antigripal
Medicamente ce inhiba efectul ACO:
-azatioprina
-barbiturica
-carbamazepina
-ciclosporina
-clordiazepoxid
-contraceptive orale
-dicloxacilina
-diuretice tiazidice
-nafcilina
-rifampicina
-sucralfat
-trazodon
Cresterea INR in afectiuni asociate
-afectiuni hepatice
-cancer
-colagenoze
-deficite alimentare
-deficit de vitamina K
Diaree
Discrazii sanguine
Hipertiroidism
Insuficienta cardiaca
Malnutritie
Steatoree
Temperature crescuta
Vreme calda prelungit
Scaderea INR
Dieta bogata in vit K
Edeme
Rezistenta ereditara la cumarinice
Hiperlipemie
Hipotiroidism
Sindrom nefrotic
ACO fiind antivitamine K este important de cunoscut rolul alimentatiei in tratamentul cu anticoagulante.
Exista alimente cu continut crescut de vitaminaK ce pot reduce eficienta ACO
Exemple:
Alge
Andive
Broccoli
Castraveti
Ceai verde
Ceapa verde
Maioneza
Menta
Mustar
Patrunjel
Salata
Spanac
Ulei de masline
Ulei soia
Varza de bruxelles
Alimente cu continut scazut de vitamina K
Anghinare
Cafea
Ceapa alba
Conopida
Faina
Mar rosu
Oua
Paine
Produse lactate
Radacinoase
Rosii
Telina
Unt
In concluzie terapia cu ACO este o terapie cu influente multifactoriale ce trebuiesc avute in vedere atat la initierea tratamentului cat si pe parcurs, motiv pentru care urmarirea statusului coagularii este o problema esentiala asupra careia pacientul trebuie informat si evaluat cu scopul unui rezultat optim terapeutic.
Medic primar
Dr.Oros Delia
Hipotiroidismul gestational
HIPOTIROIDISMUL GESTATIONAL
 |
Hipotiroidismul se traduce printr-un deficit al hormonilor tiroidieni care daca apare pe parcursul sarcinii poate avea efecte nefaste asupra produsului de conceptie.Un studiu efectuat in acest sens a evidentiat faptul ca deficitul la femeile gravide se situeaza intre 3-15 % in functie de zonele geografice(SUA si EUROPA),dar din pacate doar o parte sunt tratate corespunzator. Mecanismul hipotiroidismului de sarcina este in cele mai multe cazuri imun(tiroidita autoimuna) dar si prin deficit de iod. |
S-a constatat ca predispozitia este mai mare la femeile cu varsta intre 35-45 ani fata de o incidenta scazuta la grupa 18-25 ani De asemenea femeile cu obezitate de grad II si III,dezvolta hipotiroidism gestational intr-o proportie de 2,5 ori mai mare decat cele normoponderale.
Efectele deficitului hormonal asupra femeii se traduce prin :
-tulburari menstruale cu amenoree
-sterilitate
-iminenta de avort
– nastere prematura
Deficitul hormonal asupra fatului poate genera probleme severe de dezvoltare intrauterine de la greutate scazuta la nastere pana la malformatii fetale, dezvoltarea insuficienta a creerului cu deficit intelectual, moarte fetala.
Gradul de risc este corelat cu severitatea hipotiroidismului matern si cu momentul instalarii acestuia motiv pentru care este importanta investigarea functiei tiroidiene inainte de conceptie,la inceputul sarcinii si in prima jumatate a ei cand se produc procesele de organogeneza.
Efectele dezvoltarii intelectuale la copii pot apare si la deficite minore asa incat un tratament eficient si precoce se impune in orice situatie de deficit.
Elemente de diagnostic clinic la femei pot constitui:
-toleranta scazuta la frig
-somnolenta cu deficit de concentrare si atentie,depresie
-crestere in greutate cu apetit redus
ATENTIE :
La femeile cu hipotiroidism gestational netratat boala se mentine si dupa nastere in proportie de 12%. (Revista americana de endocrinologie clinica dec 2011)
Medic primar laborator clinic
Dr.Oros Delia
BOALA LYME (BORELIOZA) – boala bacteriana transmisa prin intepatura de capusa
BOALA LYME (BORELIOZA) – boala bacteriana transmisa prin intepatura de capusa
Borrelia burgdorferi
Boala Lyme data de Borrelia burgdorferi este o boala bacteriana transmisa prin intepatura de capusa.Boala are o raspandire geografica situate la nivelul Statelor Unite ale Americii mai mult pe coasta atlantica si pacifica mai putin in zonele centrale,si in bazinul Marii Mediterane pana in tarile centro-est europene.
Infectia este declansata de intepatura de capusa mai ales formele immature ,de dimensiuni foarte reduse(max 2 mm) ,mai greu de vizualizat si care devin mult mai active in lunile de primavera vara.Animalele domestice sunt la fel de expuse si pot deveni transportatorii capuselor in apropierea omului drept pentru care verificarea si deparazitarea lor se impune. Nu exista o alta forma de transmitere a bolii decat prin intepatura directa a capusei.
Boala poate trece neobservata initial , putandu-se manifesta nespecific printr-un rash cutanat la nivelul intepaturii insotit de febra si mialgii.Este foarte importanta surprinderea bolii in faze incipiente intru-cat asemenea sifilisului boala trece din fazele primare in faze secundare si tertiare cu afectare sistemica de multe ori ireversibila si invalidanta mergand spre deces.
In urma dezvoltarii extensive a turismului consideram necesara informarea oamenilor legat de posibilitatea contractarii bolii in urma intepaturilor de capusa ,dar mai ales de depistarea ei timpurie prin teste de laborator .Instituirea unui tratament precoce si tintit cu antibiotice in situatia confirmarii bolii duce la vindecarea ei pe cand nerecunoasterea ei atrage dupa sine un lung cortegiu de complicatii articulare,neurologice,cardiologice,degenerative uneori cu paralizii ireversibile si deces.
Atragem atentia celor care calatoresc in zone endemice sa-si ia toate masurile necesare de prevenire a intepaturilor de capuse prin utilizarea solutiilor protectoare,verificarea hainelor, incaltamintei,a animalelor de companie,iar daca s-a produs intepatura sa acordea atentie semnelor locale si generale sis a se prezinte la un consult medical .Posibilitatile de a depista boala cu certitudine in stadii utile(1-4 saptamani de la eveniment) se realizeaza prin teste de laborator imunoenzimatice in prima faza insotite de dozarea anticorpilor pentru Borrelia de tip IGM, iar in stadii ulterioare prin dozarea anticorpilor IGG.
Recomandarea testelor pentru boala Lyme se poate face in conformitate cu urmatoarea schema: <30 zile daca exista semne posibile de boala se procedeaza la testele imunoenzimatice. In situatia in care sunt positive se vor efectua titrurile IGM si IGG.La simptome ce sunt mai vechi de 30 zile de la eveniment si testele imunoenzimatice au fost positive se va proceda la titrarea doar a IGG. Daca in prezenta unor semne clinice in intervalul pana la 30 de zile testele imunoenzimatice sunt negative se va considera intrarea in convalescenta . Aceste rezultate se pot urmari in dinamica pentru a avea un mai bun feed-back asupra dezvoltarii sau nu a bolii sistemice. Mentionam inca odata importanta instituirii unui tratament corect tintit in faze de debut evitand astfel o boala degenerativa si invalidanta pe termen lung de cele mai multe ori ireversibila odata ajunsa in fazele sistemice.
ATENTIE : Posibilitatile de a depista boala cu certitudine in stadii utile(1-4 saptamani de la eveniment) se realizeaza prin teste de laborator imunoenzimatice in prima faza insotite de dozarea anticorpilor pentru Borrelia de tip IgM, iar in stadii ulterioare prin dozarea anticorpilor IgG.
Borrelia burgdorferi IgG, Lyme
Borrelia burgdorferi IgM, Lyme – se recomanda la pacienti cand se intorc din vacante petrecute in zone endemice.
Medic primar laborator clinic
Dr.Oros Delia
HELICOBACTER PYLORI SI RISCUL APARITIEI DIABETULUI DE TIP 2 ADULT
HELICOBACTER PYLORI SI RISCUL
APARITIEI DIABETULUI DE TIP 2 ADULT
Literatura Americana de specialitate semnaleaza posibilitatea cresterii incidentei diabetului de tip 2 adult la pacientii ce prezinta infectie dovedita cu Helicobacter Pylori .(Universitatea Michigan ). Un studiu realizat pe 800 de persoanae pe o durata de 10 ani a ridicat suspiciunea unei legaturi intre infectia cu Helicobacter Pylori prezenta in cazul a 144 de pacienti ce au dezvoltat diabet de tip 2 in decursul decadei de studiu.Prezenta bacteriei a fost dovedita prin teste de laborator ,dar simptomatologia digestiva asociata infectiei a lipsit in proportie mare.Pacientii care au dezvoltat diabet de tip 2 au evoluat cu obezitate ,cresterea indicelui de masa corporala si modificarea tolerantei la glucoza.Daca initial s-a crezut ca ar exista o legatura directa intre statusul inflamator indus de bacterie in tractul digestiv si instalarea sindromului metabolic, ulterior s-a reconsiderat aceasta teorie prin faptul ca infectia in sine este tratabila prin terapia antibiotica tintita.
S-a emis ipoteza tot mai plauzibila ca ar exista un cofactor indus de prezenta infectiei cu HP(Helicobacter Pylori).Acest cofactor actioneaza asupra nivelului leptinei care intervine in mod direct in declansarea sindromului metabolic inducand un dezechilibru al fractiunilor lipidice si al tolerantei la glucoza cu evolutie spre obezitate si diabet de tip 2. Aceasta teorie este sustinuta de studii similare care au gasit o legatura intre o tendinta de crestere a nivelului hemoglobinei glicozilate HbA1c la pacienti obezi cu infectie dovedita cu Hp.
Ramane deschisa cercetarea legaturii intre scaderea incidentei diabetului de tip 2 adult odata cu tratarea corespunzatoare a infectiei cu HP ,studiu care necesita o durata suficient de mare mai ales in tarile dezvoltate economic unde exista foarte multi factori favorizanti pentru dezvoltarea diabetului.
In concluzie daca Helicobacter Pylori poate fi incriminat in dezvoltarea diabetului ,screeningurile de depistare isi gasesc cu atat mai mult rostul mai ales in cazul infectiilor nemanifeste clinic ,ramase netratate .
ATENTIE : Helicobacter Pylori poate fi PREZENT fara manifestari digestive.In acest context se recomanda o supraveghere mai atenta a simoptomatologiei digestive insotite de analize specifice :
ANTIGEN HELICOBACTER PYLORI / AG HP –scaun
HEMOGLOBINA GLICOZILATA, HB GLICATA,HEMOGLOBINA A1c, A1C,HbA1c – se recomanda la pacientii supraponderali.
Medic primar laborator clinic
Dr.Oros Delia
AI GRIJA DE INIMA TA
In perioada 05.03.2012-16.03.2012 in cadrul campaniei”AI GRIJA DE INIMA TA”,laboratorul clinic HUMANAMED efectueaza testarea timpului de coagulare + INR gratuit bolnavilor care se afla sub tratament cu anticoagulante.
Relatii la telefon: 0770-115860 sau 0722-265762
Program de recoltari 07:30-11:00 in fiecare zi lucratoare.
